Cafea cu surprize


" Bună fetelor, vin în ţară peste 2 săptămâni şi mi-aş dori enorm de mult să ne vedem la o cafea." Acesta era mesajul pe care l-am primit într-o dimineaţă  de la prietena mea din copilărie, plecată de câtva timp în străinătate. Vine rar în ţară şi atunci încercăm pe cât posibil să ne strângem toate "fetele de la bloc" la o poveste. Fete care între timp am devenit femei mature, unele cu copii, altele în aşteptarea marelui eveniment.
   Aşteptam cu nerăbdare ziua întâlnirii, aveam să le dau şi eu o veste mare fetelor şi am preferat să fie toate împreună. 
  Sosi ziua cea mare, ne întâlnim în sfârşit, cum mai sunt câteva zile până la Crăciun toate cafenele sunt arhi-mega pline. Găsim loc la o cafenea cochetă în centrul oraşului, cafenea renumită pentru cafeaua boabe pe care o foloseşte în preparea licorii minune. Ne aşezăm la masă şi începem să ne spunem care ce a mai făcut de când nu ne-am întâlnit. Barmanul ne-ntrerupe şirul de idei, prezentându-ne monodozele de cafea , ambalate individual pentru a-şi păstra prospeţimea. Fiind firi diferite, nici nu stăm prea mult pe gânduri că ne şi alegem fiecare după personalitate, eu deşi am băut o cafea la birou presimt că este ceva important în aer aşa că cer şi eu o cafea.
Cafea

- Fetelor, mă bucur că aţi reuşit să veniţi la întâlnire, am să vă dau o veste importantă, fiind prietenele mele din copilărie îmi doream enorm de mult să fiţi voi primele care află.
- Hai, nu ne mai ţine pe jar, după aceea vă spun şi eu ceva- intervin eu, arzând de nerăbdare.
- Văd că este ziua marilor confesiuni, fetelor am şi eu să vă dau o veste mare.
- Vom avea un băieţel! ne spune prietena mea venită de departe.
- Oooo, serios, ce mă bucur pentru voi!!!!exclamăm noi rapind, una după alta.
- Acum vin eu cu marea veste... noi vom avea o fetiţă, ne spune chicotind prietena noastrî.
- Urmez eu, nu-i aşa, poi fetelor, echipa copilăriei noastre devine completă cu băieţelul meu care este şi el la început de drum.
  Le-am privit pe fete, eram toate cu lacrimi în ochi! Nu suntem tocmai la prima tinereţe şi acum uită-ne cum stăm la masă, cu aceleaşi temeri, cu aceleaşi gânduri şi aceleaşi speranţe. Ne doream atât de mult când eram micuţe să avem şi noi copii, care să se joace împreună cum am făcut noi 20 de ani la rând.
    A fost cea mai bună cafea, cea mai aromată, cea mai specială, cea mai plină cu sentimente şi trăiri cafea pe care am băut-o vreodată, am savurat fiecare înghiţitură şi fiecare cuvânt mi s-a întipărit în suflet. Suntem prietene de mai bine de 30 de ani, şi acum...ne este dat să trăim miracolul împreună.
    Acum aşteptăm următoarea cafea dar nu în 3 ci în 6!

          Acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2017 !

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Tu cum îți alegi mobilierul?

Colțul meu de rai devenit realitate

Aventuri spre necunoscut în ritm cunoscut