Bătrânii nu sunt ai străzii!

    Hai să creăm o lume mai bună pentru cei cu care soarta nu a fost generoasă. Suntem informați zilnic din mass media de tot felul de cazuri în care oameni bătrâni devin victimele unor incidente despre care ei de multe ori nu înțeleg nimic. Sunt atâția oameni bătrâni pe străzi, oameni care o dată cândva au însemnat ceva pentru societatea aceasta, care acum când ei nu mai au ce oferi se dezice ei. Sunt uitați, sunt umiliți, sunt batjocoriți.

  Unii dintre ei au fost profesori deschizători de orizonturi, alții au fost actori care au încântat zeci de spectatori, alții au fost medici și au salvat vieți, dar marea majoritate au fost oameni simpli care au muncit din greu să-și întrețină familia, au plătit impozite, au luptat, au supraviețuit ca acum să ajungă în stradă, fie din cauza copiilor care uită de cei ce i-au crescut, fie au fost prada celor cărora le place să se folosească de naivitatea celor bătrâni.

  Când îi vezi la colț de stradă întinzând o mână tremurândă, sau în piețe în timp ce vând un buchețel de flori sau o legătură de ceapă uită-te-n ochii lor! Acolo vezi totul, de la tristețe la disperare, de la durere la liniște. 

Sursă foto: Pinterest

   Nu cer mult, cer doar atât încât să trăiască până a doua zi. De ce nu îi ajută nimeni? De ce au devenit niște imagini șterse ale unui trecut glorios?

   De ce nu putem avea grijă de ei, au fost cândva tineri ca noi, au avut și ei așteptări de la viață, au luptat, au muncit, au crescut copii... iar acum ... acum visele lor s-au spulberat, poate din motive care nu țin de ei, poate din motive birocratice și nici pensia nu le ajunge pentru a-și procura medicamentele.  

   De ce costă atât de mult medicamentele unui bătrân bolnav, care cheltuie mai mult pe medicamente decât pe hrană?!

  De ce nu există ... de ce nu există un loc în care cei care au nevoie, dar nevoie în adevăratul sens al cuvântului de ajutor, să poată să își ducă bătrânețile frumos, să nu se chinuie în ultimele zile, să nu fie atât de dispuși oricăror pericole, să nu fie atât de vulnerabili în fața celor care nu au suflet să îi vadă.

  Dacă fiecare dintre noi am încerca măcar o dată în viață și nu doar de sărbători să schimbăm viața unui astfel de bătrân, am putea fi mult mai împliniți. Părinții și bunicii noștri sunt norocoși că ne au pe noi, dar ei... ei care își vând puținul cu puțin ca să mai trăiască ... de ei cine se-ngrijește?

 Societate deschide-ți ochii, uită-te în jur, vei vedea atâtea capete plecate, atâția bătrâni amărâți care suferă, suferă după o vorbă bună, după înțelegere dar mai ales după un gram de speranță.   

 Speranță că ziua care vine va fi mai bună, mai liniștită. Va fi ziua în care se vor putea liniști nu se vor mai teme de realitatea dură de pe străzi.

  Hai să ne adunăm, hai să îi ajutăm, hai să fim noi temelia lor, pentru că fără ei, noi azi nu am fi aici. Nu am avea atâtea lucruri, nu ne-am bucura de tot ce ne oferă zilele din 2018! Am fi mai săraci, din toate punctele de vedere. Să nu fim nepăsători, să îi ajutăm cum putem, dacă trecem pe lângă ei, să cumpărăm florile acelea sau legătura de ceapă, pentru noi, pentru sufletul nostru, viața asta este atât de neprevăzută! Să nu le ignorăm strigătul, nu le ignorăm privirea. Unii dintre ei nu cer cu surle și trâmbițe ajutor, se uită doar în ochii tăi și este datoria Ta morală să-nțelegi privirea aceea disperată care cere un pic pentru o pâine, pentru o zi mai bună.

  Nu fii nepăsător! Bătrânii ne aparțin, datorită lor suntem noi azi aici, datorită lor avem  ceea ce avem. Nu le trebuie mult, le trebuie doar un gram de speranță pentru o bătrânețe liniștită. Să ne adunăm! 

  Să îi ajutăm, să nu fim nepăsători! Să cumpărăm de la ei când îi întâlnim în piețe cu mâinile murdare și crăpate de la muncă. Să le oferim o masă caldă când îi vedem iarna pe străzi, să îi îndrumăm către cei care îi pot ajuta în vederea primirii unor ajutoare sociale sau pensii de invalitate, sau indemnizații de handicap dacă este cazul, este dreptul lor, însă prea puțini știu despre aceste drepturi.

   Să nu fim nepăsători, putem schimba zilele unui bătrân care a fost cândva un tânăr ca noi, plin de avânt, plin de energie dar peste care trecerea anilor și-a pus amprenta.

    Ei nu au avut o soartă favorabilă, dar noi putem să le schimbăm destinul! Nu fii nepăsător ! Uită-te-n jurul tău cu siguranță vei descoperi un bătrân care are nevoie de Tine!

„Articol scris pentru Spring SuperBlog 2018, la proba sponsorizată de brokerul de credite – AVBS Credit: www.avbs.ro, compania de intermedieri credite bancare numărul 1 în România, după cifra de afaceri, în topul companiilor cu capital 100% românesc, în domeniul brokerajului bancar. Visează… Obține cu AVBS!”