Fan cărți din burtică

Aveam în minte niște lucruri fixe când venea vorba de sarcină, copil, dar mai ales educație. Când am aflat că port  un bebe în burtică, a început aventura învățării. Îi citeam necontenit. Orice prindeam în mână, fiind în plină reconversie profesională, eram studentă la medicină, K. era pasionat de endocrinologie, când citeam la alte materii era agitat, când ajungeam la endo, se calma. 

Trecând la lucruri mai serioase, îi citeam zilnic câte o poveste. Eram însărcinată cam pe la 8 luni când într-o zi, în momentul în care am întrerupt povestea, bebe K a început să se miște super agitat, iar când am început să citesc s-a liniștit.

De când a venit pe lume, îi spunem zilnic povești, atât eu cât și tatăl său, peste o săptămână va împlini 7 luni, gângurește cu un elan greu de oprit. Sunt conștientă că toată gângureala lui vine de la faptul că i-am vorbit, citit povestit într-una.

 Am început să îi cumpăr cărți pentru copii încă de când era doar un gând în sufletul nostru, iar cumpărăturile continuă și acum, deja are un raft în biblioteca familiei, doar a lui.

De când am început diversificarea îi compun câte o povestioară sau poezioară jucăușă despre fructe și legume, mă ascultă cu maxim interes.



Mama, ce este acesta?!
Întreabă Kev, curios
Arătând către un morcov, bosumflat și serios.
Care a aflat de prin ziare
Că astăzi la diversificare,
Ne va povesti frumos
De ce este morcovul atât de sănătos.

 

  Cred cu tărie în exemplu propriu, cred cu tărie în timpul investit în educarea copiilor noștri. Cred că prin faptul că îi citeam atât în burtică cât și acum îi vor fi de ajutor în viață, îl văd cum deja începe să mă imite, să formeze cuvinte și litere. 

   În copilărie aveam și eu o bibliotecă imensă cu cărți pentru copii, atât cele obligatorii pentru literatura de școală cât și tot felul de cărți cu imagini colorate.  Fac parte din generația în care se duceau cărți cadou , la zile de naștere și eram atât de fericită să primesc câte o carte nouă. 

Îmi plăcea să duc cadou și eu cărți când mergeam la copilași în vizită și uneori constatam cu tristețe că părinții nu apreciau acest gest. Din păcate în unele familii, din lipsă de timp, pentru că prefer să cred că doar din lipsă de timp, părinții preferă un canal Tv decât 10 minute de lectură.





Ador să petrec timp cu buburuza aceasta mică, să-l văd cum mă privește când îi intonez diverse fraze, cum zâmbește când imităm animalele.

 Îmi place să-i spun povești personalizate, despre animalele bunicii, povești cu cățeii și pisicile pe care bunica le-a lăsat să-i intre în curte, fiecare venind cu povestea lui de viață. 

Editura Elefantul Meu transformă copiii în eroii din poveste, sunt disponibile 23 de cărți personalizate cu povești ilustrate pentru copii, în funcție de vârsta acestora. 
Cartea personalizată este o carte de copii special adaptată pentru cititor.
 Ea conține un text original în care numele cititorului este scris peste tot unde apare personajul principal. Cartea mai conține și numele unui anumit prieten al micului cititor, iar povestea începe într-o locație pe care el/ea o cunoaște foarte bine, de exemplu casa lui/ei.

Timpul petrecut cu copilul nostru este singurul timp care în timp se va valoriza extraordinar de mult. Educația pe care noi le-o insuflăm este cea mai importantă. Bagajul de idei, bagajul de cunoștințe este viitorul lor.
Să le citim copiilor noștri, să investim timp în cărți, în povești, ne vom simți mai impliniți, mai fericiți!

Acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2020

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Scrisoare către copilul meu

Barza ne- a adus un băiețel

Copilul care a vrut să se nască, dincolo de orice