Luna fibromului uterin
Luna noiembrie este luna conştientizării fibromului uterin...
De ce eu?? Probabil aceasta este şi întrebarea Ta, după ce ţi se pune negru pe alb diagnosticul de fibrom uterin. Hey! Nu e chiar aşa nasol. Al meu a avut 12 cm! 12 cm de tumoră îmi ocupa uterul, trecând în nefiinţă rodul iubirii noastre. L-am urât, l-am vrut înafara corpului meu, l-am blestemat, l-am chinuit aşa cum mi-a chinuit şi el mie sufletul! Şi într-un final m-am despărţit de el.
Acum, îi mulţumesc pentru lecţia de viaţă.
Fără EL, acum nu mi-ai citi rândurile, fără EL, eram acelaşi sclav al societăţii înghiţind toate injuriile şi batjocorile aduse, plecând capul şi făcând ce mi se cere, de dragul de a nu supăra.
Fără EL, azi nu aveam muşchi!! Ehee, ce realizare majoră pentru o femeie care 30 de ani a fost sedentară şi a ridicat doar flaconul de 2 litri.. iar acum...
Cred cu tărie că fiecare "Boală" vine ca un mesager al unei probleme sufleteşti. A fost nevoie de EL să-mi doresc cu ardoare să trăiesc, a fost nevoie de EL pentru un schimb major.
Se spune că nimeni nu loveşte atât de tare ca şi viaţa. Acceptaţi deci lovitura aceasta.
Stilul de viaţă, sportul,voinţa şi dorinţa de a trăi totul la maxim. Aşadar gânduri pozitive, meditaţie, sport, sport şi iar sport. Lăsaţi deoparte să vă doriţi să fiţi cele mai bune în orice, eliminaţi oamenii negativi din viaţa voastră. Trăiţi pentru voi! Faceţi pentru Voi!! Da, sunt egoistă, pentru că este vorba despre sănătatea mea! Prefer să fac o oră de sport, în loc de alte activităţi nesemnificative pentru mine, şi ştii ce e mai mişto, am ajuns la stadiul în care nu mă mai interesează ce spun alţii, prefer să îmi antrenez mintea şi corpul în loc să stau şi să vegetez! Datorită fibromului, am dat dovadă de ambiţie! Şi.. cel mai important lucru, am învăţat să mă iubesc! Am început să îmi eliberez gândurile, creativitatea pentru că fibromul de fapt este "o mărgea împietrită a creativităţii" (nu ştiu cine a scris aceste cuvinte, dar a atins exact esenţa).
Sunt deschisă să vorbesc despre calvarul meu, pentru că ştiu cât de greu mi-a fost când nu am avut cu cine discuta despre aceste probleme. Fibromul uterin, trebuie acceptat, trebuie tratat nu ca un duşman ci ca un învăţător!
De ce eu?? Probabil aceasta este şi întrebarea Ta, după ce ţi se pune negru pe alb diagnosticul de fibrom uterin. Hey! Nu e chiar aşa nasol. Al meu a avut 12 cm! 12 cm de tumoră îmi ocupa uterul, trecând în nefiinţă rodul iubirii noastre. L-am urât, l-am vrut înafara corpului meu, l-am blestemat, l-am chinuit aşa cum mi-a chinuit şi el mie sufletul! Şi într-un final m-am despărţit de el.
Acum, îi mulţumesc pentru lecţia de viaţă.
Fără EL, acum nu mi-ai citi rândurile, fără EL, eram acelaşi sclav al societăţii înghiţind toate injuriile şi batjocorile aduse, plecând capul şi făcând ce mi se cere, de dragul de a nu supăra.
Fără EL, azi nu aveam muşchi!! Ehee, ce realizare majoră pentru o femeie care 30 de ani a fost sedentară şi a ridicat doar flaconul de 2 litri.. iar acum...
Cred cu tărie că fiecare "Boală" vine ca un mesager al unei probleme sufleteşti. A fost nevoie de EL să-mi doresc cu ardoare să trăiesc, a fost nevoie de EL pentru un schimb major.
Se spune că nimeni nu loveşte atât de tare ca şi viaţa. Acceptaţi deci lovitura aceasta.
Stilul de viaţă, sportul,voinţa şi dorinţa de a trăi totul la maxim. Aşadar gânduri pozitive, meditaţie, sport, sport şi iar sport. Lăsaţi deoparte să vă doriţi să fiţi cele mai bune în orice, eliminaţi oamenii negativi din viaţa voastră. Trăiţi pentru voi! Faceţi pentru Voi!! Da, sunt egoistă, pentru că este vorba despre sănătatea mea! Prefer să fac o oră de sport, în loc de alte activităţi nesemnificative pentru mine, şi ştii ce e mai mişto, am ajuns la stadiul în care nu mă mai interesează ce spun alţii, prefer să îmi antrenez mintea şi corpul în loc să stau şi să vegetez! Datorită fibromului, am dat dovadă de ambiţie! Şi.. cel mai important lucru, am învăţat să mă iubesc! Am început să îmi eliberez gândurile, creativitatea pentru că fibromul de fapt este "o mărgea împietrită a creativităţii" (nu ştiu cine a scris aceste cuvinte, dar a atins exact esenţa).
Sunt deschisă să vorbesc despre calvarul meu, pentru că ştiu cât de greu mi-a fost când nu am avut cu cine discuta despre aceste probleme. Fibromul uterin, trebuie acceptat, trebuie tratat nu ca un duşman ci ca un învăţător!
Comentarii
Trimiteți un comentariu