Jurnal de Kev, creștinarea

Ehhee, bine v-am regăsit dragii mei, azi am să vă povestesc despre cea mai importantă zi din viața mea.
În ziua în care mami și tati au sărbătorit 11 ani de căsnicie, eu, Minunea lor Am devenit Creștin!
Deși vremea n-a ținut cu noi și nici pandemia asta n-a venit prea bine, pentru că nu am putut sărbători așa cum se cuvine un astfel de eveniment, am avut totuși o zi emoționantă.
Dis de dimineață mami mi-a povestit că va urma o zi plină pentru mine și să încerc să fiu cuminte, iar eu, băiat ascultător fiind, nu i-am ieșit din cuvânt. Am fost cel mai cuminte, am avut grijă să nu o supăr nici pe mami, nici pe nașa. Vai ce frumoasă a fost nașa mea, avea un păr bălai cu niște bucle și o rochiță drăguță, am avut grijă să nu o murdăresc cu lăptic sau alte minuni . Băița m-a cam speriat, îmi place mie apa, dar acu parcă prea dintr-o dată s-a întâmplat totul, n-am fost lăsat să înnot cum îmi place mie și nici mami n-a fost lângă mine să-mi cânte.
Am fost dat cu mir din cap, până-n picioare, hmmm ce bine am mirosit, nici nu mă mir că toată lumea voia să mă țină în brațe.
Probabil ați văzut și niște poze, da da, am fost un adevărat cavaler, cu o costumație atent aleasă de nășica mea m-am simțit cel mai frumos copilaș din lume.
Voi mai reveni pe larg cu alte povești, acum vă las că trebuie să dorm un pic pentru că sunt obosit, colicii aceia urâți au pus stăpânire și pe burtica mea.
Cu drag, Kev

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Tu cum îți alegi mobilierul?

Colțul meu de rai devenit realitate

Aventuri spre necunoscut în ritm cunoscut