Despre Mine ...

Bine V-am regăsit în căsuța mea virtuală, 

    Vă sunt datoare cu acest articol încă din anul 2016 când a luat naștere blogul, „Pasiune veche în straie noi” dar spre ironia sorții ceea ce aș fi scris atunci nu prea ar coincide cu cine sunt eu azi așa că este chiar momentul potrivit să vă scriu câteva rânduri despre distinsa posesoare a acestui amalgam de cuvinte.

   În primul rând sunt soția unui om minunat, posesoare a 2 sarcini pierdute și 1 extrauterină (în ultima perioadă cam așa mă prezint),  sunt fiica unor oameni extraordinari cărora le mulțumesc din suflet pentru ceea ce au crescut,  sunt nepoata a doi bunicei care anul acesta fac 62 de ani de căsnicie!!!,  sunt studentă la 34 de ani, verișoară, fină și lista poate continua, depinde cel ce care citește acest articol.

   Mi-a plăcut să scriu ... de când mă știu, mărturie stau felicitările făcute alor mei cu texte care mai de care, vă zic sincer și eu mă minunez când le (re)citesc. Scriam și-n ungurește spre mândria mea chiar dacă nu corect, dar am învățat să scriu și să citesc singură!!!
    Nu știu sincer ce am căutat la profil real (bioc-chimie), deșiiiiiiii acu viața m-a dus din nou pe acel tărâm, vezi anii studenției petrecuți la Nutriție și Dietetică, după ce 4 ani am frecventat cursurile Facultății de Științe Juridice, prin 2003 :))
   Îmi place să scriu, am scris mereu cu mare drag compunerile date la limba română, abia așteptam să le citesc. În liceu am făcut parte și dintr-un grup literar unde citeam poeziile scrise de noi și nu numai.   
   Chiar îmi plăcea să scriu, aveam caiete întregi cu rezumatul lecturilor făcute. În liceu îmi plăcea să citesc Bacovia și Cioran, acum înțeleg de ce :))
     Apoi cumva, am uitat de mine, dar ”noroc” cu fibromul uterin care m-a readus pe drumul meu, de scriere, drum care mă liniștește și mă poartă pe tărâmuri de ”basm”.

Arhivă personală

Arhiva personală

    Scrisul vindecă, am tot citit despre acest fapt și vă pot confirma acest lucru. doar că din păcate, de multe ori nu putem scrie despre tot ce ne dorim dar, sper că vine și ziua aceea.

    Îmi place să scriu. Scriu cu plăcere, am participat  3 ediții la rând și la Super Blog, fiind finalistă de fiecare dată, a fost prima dată când scriam după niște criterii și cerințe fixe. Mi-a plăcut enorm!
 Am ales să scriu până și depre problemele  mele de sănătate și nu regret nici o clipă că am ales să fiu vulnerabilă, îți trebuie curaj și acum sunt chiar mândră de mine. Sper că măcăr o cititoare să fi ajutat, să înțeleagă că nu este singură în lupta de a obține un copilaș.( altele s-au bucurat citindu-mi rândurile, dar ele prea puțin contează.)

   Îmi place să fac sport, eu sedentara convinsă, dar acest lucru l-ați citit deja, îmi place nutriția și cred cu tărie că hrana ne poate fi medicament.

     Îmi plac unicornii! Aduc atâtea zâmbete și voie bună. Îmi plac jucăriile de pluș, în special ursuleții, am vreo 40 :D și nu, nu -mi este rușine la vârsta aceasta să-mi cumpăr un urs (de pluș) :D

     Îmi place ciocolata și amandina :)) da da știu sunt pline de zahăr dar uneori avem nevoie să ne alintăm papilele gustative.

  Îmi place să stau la soare, ador marea, îmi plac florile, câinii și pisicile, îmi plac desenele animate sunt fană Masha și Ursul :)) îmi plac plimbările lungi cu soțul meu, îmi place să descopăr orașe noi.

Îmi place tot ce este frumos și pur!

    Ce nu-mi place? Ipocrizia, minciuna și lașitatea. Nu-mi plac oamenii falși! Nu-mi plac oamenii care uită de unde au pornit. Încerc să învăț să mă debarasez de astfel de caractere.

 

Vă las aici dovadă vie,  ce scriam eu la 13 ani!!!

Arhiva pesonală

Ar fi multe multe spus, dar în linii mari, cam așa mă văd eu.

Chiar aș fi curioasă ce ai mai adaugă la descrierea mea.

Tu cum te-ai descrie în linii mari?