3 ani la bine dar mai ales la greu

JURNAL DE NUNTĂ A LA COZMA FAMILY 

17 mai 2014 , ora 07:30 programare la machiaj, ne trezim cu dimineaţa-n cap, nu că nu ne-am fi culcat pe la 2, dar mnah, o licărire de fericire apare pe chipul meu când văd că afară soarele îşi arată primile zâmbete, asta după o săptămână plină cu inundaţii. Datorită vremii mi-a zburat caleaşca şi planul meu de a fi o adevărată prinţesă.

Ora 09:00 programare la coafor, doamna Cozma a optat pentru un coc şi un voal nu tocmai obişnuit, săraca coafeză a stat câteva minute bune să reuşească să îmi fixeze minunea, în poze semăn cu un brontozaurus adevărat.

Ajungem acasă, soarele încă este unicul stăpân pe cer. Mă pun să îmi aranjez curtea pentru a putea primi invitaţii, totul este pregătit. Mirele cu mari emoţii aştepta momentul întâlnirii, când sunt sunată  de unul dintre muzicanţi cu o voce nu tocmai plăcută la ei plouă de le rupe. Nici la noi situaţia nu era prea roz, norii începeau să se arate tot mai mult, tot mai tare. Bun, s-a dus pe apa sâmbetei şi cererea mea, ajung rând pe rând musafirii, naşii şi mirele, frumos, elegant, pregătit. Ne i-au naşii pe fiecare-n parte şi pornim spre biserică. Ca o prinţesă ce sunt , ies pe trapa maşinii, nu de alta, da să vadă tot satul ce voal mişto am şi uite aşa ajungem la biserică. Colega mea de birou cu lecţia învăţată- flacon cu apă şi nu laşi preotul să-nchidă uşa- stă hotărâtă pe toată durata slujbei în uşă. La intrare mi-am imaginat eu frumos aşa ca-n filmele alea supermega romantice cum fetiţele naşilor vor intra cu o tăbliţă pe care scria "Vine mireasa", iar fetiţa colegei mele va arunca petale de trandafiri spre bucuria preotului, dar iaca na că fetele s-au ciondrănit în uşa bisericii, dar Mămăruţa mea nu m-a dezamăgit, a intrat frumos cum i s-a spus. 

Slujba over, soarele din nou pe cer! Mergem să ne pozăm, şiii cu emoţii mari pornim spre sală. Emoţii că soţii Cozma au omis să-nveţe un dans, dar ne-am descurcat de minune, Barbie Girl, Dansul Răţuştelor, 2 -3 cigăneşti , 1 manea şi uite aşa ne-am făcut noi intrarea.

Cheful a fost chef până la 6 dimineaţa, când al meu soţ mai dorea o nuntă.

A fost o nuntă mică, cochetă şi frumoasă. În urma ei s-au legat câteva prietenii. 

Mulţumim celor care au fost alături de noi, celor care nu ne-am onorat cu prezenţa şi celor care şi acum sunt aici, mulţumim naşilor, părinţilor, băieţilor de la VegasBand, fără ei nu era cum a fost!

La mulţi ani nouă, să fim sănătoşi şi să ne amintim cu drag de tot ce ne leagă. 

Arhivă personală